Domeniul construcţiilor conduce în topul creşterii productivităţii muncii în primul semestrul din 2009 (cu un avans de 10,9%), urmat de agricultură (cu o creştere de 6,4%), de activităţile financiare şi imobiliare (5,4%) şi de industrie (3,7%). Singurele sectoare care au înregistrat o scădere a productivităţii în perioada de criză economică a fost comerţul, hotelurile şi restaurantele (cu un minus de 2,1%), potrivit calculelor Business Standard făcute pe baza datelor INS cu privire la evoluţia numărului de angajaţi şi a cifrei de afaceri în primele şase luni din 2009.

"Definim de obicei productivitatea ca raportul dintre cifra de afaceri a unei companii şi numărul angajaţilor. Dacă numărul angajaţilor scade mai mult decât au scăzut vânzările, teoretic, productivitatea creşte", spune Sandra Jitianu, manager în cadrul firmei de consultanţă Ensight Management Consulting. Potrivit acesteia, multe companii au încercat în perioada de criză să-şi corecteze ambii indici - să crească vânzările şi să scadă numărul angajaţilor. Dacă definim productivitatea ca rezultatul general al efortului pe care angajaţii îl depun în munca lor de zi cu zi, evoluţia crizei a adus o serie de modificări, spune managerul Ensight. Pe de o parte, unii angajaţi dau mai mult randament în perioada de criză, în încercarea de a salva compania sau de a-şi salva locul de muncă, în timp ce o altă parte a acestora nu-şi mai dau silinţa să-şi facă bine treaba, considerând că eforturile lor sunt relativ inutile, iar firmele lor urmează oricum să dea faliment. "Companiile în care oamenii văd «luminiţa de la capătul tunelului» au o productivitate mai mare a angajaţilor şi au mai multe şanse să supravieţuiască", explică Jitianu.

Productivitatea muncii nu s-a aflat în focusul managerial în ultimii ani, în condiţiile în care piaţa locală a crescut de la sine, este de părere Remus Laeş, managing partner al firmei de consultanţă Contrast Management-Consulting România. Criza poate fi însă un bun prilej pentru managerii români să reconsidere factorul productivităţii şi să transmită mesajul mai departe către angajaţi.

"Având în vedere faptul că nu se mai pot realiza salturi considerabile de salariu doar schimbându-ţi angajatorul, fără a avea un plus de valoare în productivitatea muncii, poate că aceste mesaje vor fi şi aplicate de către angajaţi, rezultând într-o productivitate ridicată a pieţei din România", spune Laeş.

Potrivit Aurei Cadiş, managing consultant în cadrul Horváth&Partners România, industriile cele mai afectate de criză pe indicatorul productivitate sunt cele în care demotivarea angajaţilor a crescut cel mai mult - mai ales dacă top managementul companiei nu a "tratat" această problemă a demotivării.

"În industria auto, de exemplu, unde au avut loc restructurări şi scăderi de personal, această problemă este evidentă, cu scăderi de pâna la 50% a productivităţii şi motivării angajaţilor", spune Cadiş. Contextul economic general influenţează negativ productivitatea angajaţilor, crede consultantul Horváth&Partners. Majoritatea acestora sunt demotivaţi deoarece nu mai au posibilitatea de a-şi exprima nemulţumirile de frica pierderii locului de muncă. "Cred că ne situăm în urma mediei pe Europa Centrală şi de Est din punctul de vedere al productivităţii, din cauza gradului crescut de emotivitate pe care îl au românii în raporturile de muncă. Angajatul român se poate demotiva uşor la influenţele instabilităţii politice, la lipsa de atenţie a angajatorului, la incertitudinea mediului economic", este de părere Cadiş.

Iuliana Stan, business manager al firmei Human Synergistics, crede că angajaţii care au supravieţuit perioadei de cutting costs din prima jumătate a anului 2009 se uită acum mai serios la responsabilităţile pe care le au, iar randamentul lor a devenit mai bun.

"După scepticismul cu care am intrat în 2009, după tăierile drastice de costuri, după paralizia din primăvară, se pare că angajaţii nu mai sunt doar spectatori la criză. Nu ştiu dacă le-a crescut productivitatea, dar datele privind eficacitatea arată mai bine anul acesta în organizaţiile în care am făcut proiecte de diagnoză a culturii de organizaţie", arată consultantul Human Synergistics.