Practic, este al cincilea trimestru consecutiv de contracţie. Totuşi, partea bună este că ritmul de contracţie din acest trimestru s-a temperat faţă de trimestrele anterioare. Reamintim, prima scădere trimestrială a fost în urmă cu un an, în intervalul iulie-septembrie 2008. Atunci declinul a fost de 0,1%. Ulterior, contracţia economică s-a accentuat în ultimul trimestru al anului trecut (-2,8%) şi în primul trimestru din acest an (-4,6%). După aceste scăderi abrupte, trimestrul al doilea a cunoscut o ameliorare, la -1,1%, pentru ca temperarea să se menţină şi în al treilea trimestru. Pentru primele nouă luni din 2009, scăderea PIB a fost de 7,4%, mai mică decât cea înregistrată la şase luni, de 7,6%. La nivel european, ţara noastră nu este singura economie care nu a reuşit să iasă din recesiune în intervalul menţionat. În UE, şapte state continuau să fie în recesiune în trimestrul al treilea, în timp ce economiile altor zece state membre au reuşit să înregistreze creşteri faţă de trimestrul al doilea al acestui an. Pentru restul statelor nu au fost însă publicate date. Mai mult, România a consemnat a patra scădere a PIB-ului din întreg blocul comunitar, după Estonia, Ungaria şi Cipru. Există doi factori centrali care influenţează economia în acest moment.

Potrivit reprezentantului FMI Tonny Lybek, citat de NewsIn, economia României “se mişcă în direcţia potrivită”, datorită redresării cererii externe, dar şi în sens invers, din cauza incertitudinii interne în plan politic. La capitolul prognoze, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), consideră că PIB-ul va trece pe plus în primul trimestru din 2010 faţă de trimestrul anterior. Acest fapt nu exclude o evoluţie pozitivă sau apropiată de 0 nici în ultimul trimestru din 2009.

Economia în Uniunea Europeană

Pe ansamblu, economia europeană a ieşit din recesiune, înregistrând prima creştere trimestrială faţă de perioada precedentă după aproape un an. La nivelul zonei euro (EA16) s-a înregistrat, în trimestrul al treilea, o creştere de 0,2% faţă de trimestrul al doilea, iar la nivelul Uniunii Europene (EU27), o creştere de 0,4%, potrivit datelor Eurostat. În trimestrul al doilea se înregistra încă o scădere în termeni trimestriali, de -0,2% la nivelul zonei euro şi -0,3% la nivelul EU27. Totuşi, în termeni anuali, în trimestrul al treilea s-a înregistrat o scădere de -4,1% în EA16 şi de -4,3% în EU27. Economia europeană este propulsată de măsurile de stimulare şi de injecţiile de lichidităţi realizate de BCE.

“Economia zonei euro a ieşit în mod oficial din strâmtoare, dar acest lucru trebuie să fie un motiv de uşurare, nu de sărbătoare. Economia rămâne fragilă”, spune Martin van Vliet, senior economist al ING Bank din Amsterdam. Germania, Franţa şi Italia, cele mai puternice trei economii ale zonei euro, au înregistrat creşteri, dar sub aşteptări: 0,7%, 0,3%, respectiv 0,6%. Analiştii recunosc faptul că întărirea euro este una dintre provocările importante pentru succesul procesului de ieşire din criză.

Avansul din zona euro stimulează statele emergente

Creşterea economică a zonei euro este de natură să grăbească ieşirea din recesiune a statelor din Europa emergentă, aceasta fiind principalul partener de export al ţărilor central şi est-europene.

“Economiile din Europa emergentă au lăsat în urmă ceea ce a fost mai rău. Au, desigur, multe momente economice grele de depăşit, dar cert este că ceea ce a fost mai rău a fost lăsat în urmă”, comentează Peter Attard Montalto, economist al Nomura International Plc din Londra.
Ungaria şi Estonia au înregistrat ritmuri mai mici ale contracţiei economice: -1,8%, respectiv -2,8% faţă de trimestrul trecut.