În cadrul unui forum de la Montreal, şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, şi preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, au vorbit despre măsurile ce trebuie luate după terminarea crizei.

Strauss-Kahn şi-a menţinut estimarea privind reintrarea pe creştere la începutul lui 2010, momentul de turnură urmând să aibă loc în septembrie sau octombrie 2009.

"Continuăm să credem că cel mai credibil scenariu este că o revenire va avea loc în prima jumătate a anului viitor", a spus şeful FMI.

Însă acesta a avertizat că principalul risc ar fi ca guvernele să se mişte prea încet în vederea eliminării activelor toxice din sistemele bancare. Acesta a subliniat că nu poate exista o revenire pe creştere până când activele toxice nu vor fi eliminate. Pentru a da mai multă încredere pieţelor, băncile ar trebui să facă publice nu doar activele legate de criza subprime din SUA, dar şi pe cele ce au legătură cu recesiunea.

"Lipsa de încredere vine din faptul că nu ştim exact unde se află pierderile şi care sunt acestea", a spus Strauss-Kahn.

Ameninţarea unei inflaţii în continuă accentuare este prima pe lista temerilor.

"Riscul unei inflaţii rapide la sfârşitul crizei este foarte real. Cum vom reuşi să scoatem toate sumele suplimentare de bani de pe pieţe?", s-a întrebat acesta.

"Lumea după criză nu va fi una simplă. Perspectiva accentuării deficitelor guvernamentale în anii ce vor urma reprezintă un nou motiv pentru pentru care trebuie să începem să acţionăm cu reţinere", a declarat Zoellick.

"Personal nu aş încerca să adopt o nouă politică de cheltuieli suplimentare, din cauza unui risc ce caracterizează momentan mediul economic - iar această tendinţă poate fi observate în discuţiile cu cancelarul german Angela Merkel şi alţii - acela al atingerii unui echilibru al cheltuielilor care ne va ajuta să ieşim din această perioadă dificilă", a declarat Zoellick cu ocazia unei conferinţe economice din Montreal.

"În concluzie, decât să ne concentrăm pe stimularea economiei, avem nevoie de un efort concentrat, atât privind stimulii fiscali cât şi modalităţile prin care să reparăm pieţele de credit şi să eliminăm activele toxice din bănci. Dacă aplicăm cu succes un program de stimuli fiscali fără a rezolva problemele de pe pieţele de credit, ne amăgim singuri", a adăugat Zoellick.

Oficialul BM a declarat că nu este încă sigur de unde va veni cererea globală ce va alimenta recuperarea economică, însă a sugerat că economia chineză ar putea reveni cu o putere mult peste aşteptări.

Strauss-Kahn a avertizat că anumite economii emergente sunt afectate de deficite financiare accentuate care ar putea crea riscuri considerabile ce s-ar putea răspândi în întreaga economie regională şi globală.

Acesta lucru nu este cauzat de politici incorecte în statele respective, ci de îngheţarea pieţelor de capital pe fondul crizei economice, informează Reuters.

Criza economică ce afectează cele mai sărace state ale lumii ar putea duce la probleme sociale, instabilitate politică şi chiar războaie, care ar putea atinge economia globală chiar dacă aceste state sărace au o influenţă foarte mică pe pieţele financiare.

FMI este aproape de crearea unui sistem de avertizare rapidă pentru a încerca să reducă din timp impactul unor crize economice viitoare. Strauss-Kahn a declarat că anumite state nu privesc cu ochi buni ideea publicării de date privind sistemele bancare proprii, însă speră ca FMI să aibă pregătit sistemul incipient de avertizare rapidă până la întrunirea de la Istanbul.

Acest sistem se va concentra pe volatilitatea preţurilor, inflaţie şi nevoie de a evita reacţiile impulsive, pe termen scurt, la crizele viitoare.

Declaraţiile oficialilor vin după ce Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a estimat luni că majoritatea marilor economii globale se află acum aproape de cel mai scăzut punct al recesiunii şi se pare că acesta a fost atins în aprilie. 

Principalul indicator al OCDE a urcat cu 0,5 puncte în aprilie, pentru a doua lună la rând, deşi rămâne cu 8,3 puncte mai jos decât nivelul din aprilie 2008.

"Este încă prea devreme să spunem dacă este un moment de turnură temporar sau de durata", se arată în raportul OCDE. Organizaţia subliniază că indicii mai puternice privind o revenire sunt în legătură cu Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie. 

Recesiunea care a cuprins statele europene este mai severă decât cea din Statele Unite, unde a izbucnit criza financiară, care a dus la cea mai puternică comprimare a economiei din 1945. PIB-ul Statelor Unite a scăzut cu 1,6% în primul trimestru, faţă de trimestrul precedent.

Banca Mondială a estimat că economia zonei euro va scădea cu 2,7% în 2009, urmând să crească cu 0,9% în anul următor. Noile estimări arată, de asemenea, o scădere a economiei globale cu 1,7% în 2009.