În condiţiile în care raportările privind şomajul au la bază o populaţie activă de 9,1 milioane de persoane, înseamnă că până la sfârşitul anului România va ajunge la 873.000 de şomeri, cu 246.000 mai mult decât cifra raportată la sfârşitul lui septembrie.

Faţă de estimarea precedentă, numărul şomerilor este 63.000 mai mare, în condiţiile menţinerii constante a populaţiei active. În 2008, România a avut o rată a şomajului de 4%, iar în 2007 – 4,2%. Rate ale şomajului peste 10% s-au mai întâlnit, în România, în ’94-95, ’99-2000 şi în 2002.

Agenţia Naţională a Forţei de Muncă (ANOFM) a raportat un număr de 625.000 de şomeri în septembrie şi o rată a şomajului de 6,9%. Cum vor arăta cifrele la sfârşitul anului?

Ce nu ne spune statistica

Pentru calcularea ratei şomajului, sunt luaţi în calcul doar şomerii înregistraţi la ANOFM: cei care încasează indemnizaţii de şomaj şi cei care, deşi nu au dreptul de astfel de ajutoare, declară la autorităţi că sunt în căutarea unui loc de muncă.

Datele privind numărul de salariaţi din economie, raporat la populaţia totală, indică însă o situaţie mult mai gravă. La o populaţie totală, de 21,5 milioane de persoane potrivit statisticilor oficiale, populaţia activă din calculele ANOFM este de 9,1 milioane de persoane. Însă numărul salariaţilor este doar 5,5 milioane (estimat). Practic, mulţi şomeri nu apar în statistici, fiind „incluşi” în cei 3 milioane români activi, care nu au venituri salariale şi nici nu apar în raportările privind şomajul (fiind asimilaţi agricultorilor sau întreprinzătorilor pe cont propriu).

Cheltuieri în scădere

Potrivit prognozei FMI, nivelul general al cheltuielilor bugetare va trebiui să scadă, procentual, de la 39% din PIB, cât reprezintă prognoza estimată pentru sfârşitul acestui an, la 37,7% din PIB, la nivelul lui 2010.Cheltuielile de personal trebuie, de asemenea, să scadă cu 0,3% din PIB, de la 9% la 8,7% din PIB. În termeni nominali însă cheltuielile sunt puţin mai mari, dat fiind un Produs Intern Brut estimat pentru anul viitor de 525 de miliarde de lei, faţă de 497 de miliarde în acest an.

Astfel, dacă pentru acest an Fondul estimează cheltuieli de personal totale în valoare de 44,9 miliarde de lei, anul viitor ele trebuie să se situeze la 45,5 miliarde, având deci o creştere de doar 600 de milioane de lei la nivelul întregului an, pentru tot personalul bugetar.

Deficitul scade, dar nu suficient

Deficitul bugetar prognozat pentru anul viitor este 5,9% din PIB, în scădere faţă de ţinta de 7,3% fixată pentru acest an. După scăderea economică revizuită la 8,5% pentru acest an, Fondul estimeză o creştere de 0,5% pentru anul viitor. Inflaţia, ca medie anuală, va scădea de la 5,5%, estimată pentru acest an, la 3,6%. Salariul mediu va avea o creştere nominală de 3,8%, deci cu puţin peste rata infaţiei.Totuşi, ritmul de scădere nu este de natură să permită României să se înscrie în criteriile de la Maastricht, esenţiale pentru adoptarea viitoare a euro: pentru 2011, Fondul estimează un deficit de 4,2% din PIB, mult peste limita de 3%.

La anul se reia creditarea

În prognoza revizuită pentru acest an, Fondul arată o scădere a creditului neguvernamental de 1,7% faţă de volumul de anul trecut, o revizuire drastică comparativ cu prognoza iniţială, de creştere cu 16,4%. Totuşi, pentru anul viitor experţii Fondului sunt ceva mai optimişti: prognozează o creştere cu 5,6% faţă de nivelul acestui an, creşterea urmând să se amplifice în 2011: 13,2% faţă de nivelul din 2010.