Faţă de acelaşi trimestru din 2008, rata locurilor de muncă vacante a scăzut, în primele trei luni din acest an, cu 0,87 puncte procentuale, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cea mai mare cerere de forţă de muncă s-a înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială, cu o rată a locurilor de muncă neocupate de 4,74%, precum şi în administraţia publică (4,03%).

În schimb, sectorul extractiv (0,06%), comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (0,27%) şi tranzacţiile imobiliare (0,30%) înregistrau cele mai mici rate de neocupare.

Angajatorii au căutat cel mai mult specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, pe acest segment fiind disponibile 2,42% din slujbele totale. În primul trimestru din 2009, firmele au mai căutat agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, pentru care 1,62% din posturi nu erau ocupate.

Pentru ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse se înregistra o rată redusă de posturi vacante, de 0,82%. De asemenea, pentru slujbele de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor, doar 0,89% din slujbe erau disponibile.

Cele mai multe posturi vacante au fost în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde s-a înregistrat o rată de 1,94% de locuri de muncă disponibile, urmată de regiunea Nord-Est (şase judeţe din Moldova), cu 1,60%.

La polul opus au fost regiunile Nord-Vest, cu 0,69%, şi Sud-Est (Dobrogea şi patru judeţe din Moldova şi Muntenia), cu 0,80%, care au raportat cele mai scăzute valori ale acestui indicator.

Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă disponibile şi numărul total de locuri de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual. Datele privind rata locurilor de muncă vacante au fost obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială, având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului.

INS a calculat rata locurilor de muncă vacante pe un eşantion de 24.000 de companii, luând în considerare firmele cu cel puţin patru salariaţi. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, potrivit INS.

Numărul locurilor de muncă vacante la sfârşitul lunii reprezintă numărul posturilor neocupate care urmează a fi ocupate imediat sau în perioada următoare şi care sunt nou create în cursul lunii de referinţă sau deja existente.